Emotia unei prietenii

Atat eu cat si Alex suntem genul de oameni care prefera intotdeauna calitatea si nu cantitatea, mai ales cand vine vorba despre prietenii adevarati. Avem in jur oameni putini, dar frumosi si dragi, care ne sunt alaturi mereu si pe care ii iubim.

Prietenii nostri stiu exact care ne sunt valorile, ne inteleg, ne sustin si ne iubesc la randul lor asa cum suntem, fara sa-si doreasca sa ne schimbe si fara sa ne judece pentru prezentul sau trecutul nostru.

Prietenii vin in vietile noastre in diferite momente, sub multe forme sau infatisari.

In primul rand, sunt acei oameni langa care ne simtim liberi sa fim asa cum suntem, cu bune si cu rele, oamenii carora putem sa le povestim orice fara sa simtim ca suntem priviti ciudat sau judecati.

Sunt oamenii care vin dupa tine de la Bucuresti pana la 2 Mai doar pentru ca unul dintre copii a vomitat toata noaptea si ei stiu ca ai nevoie de o incurajare si o vorba buna.

Sunt oamenii aceia frumosi care vin peste tine in casa fara sa te anunte, doar ca sa iti ureze la multi ani de ziua ta stiind ca treci printr-o perioada mai dificila.

Sunt acele persoane pe care le stim de o viata pentru ca am crescut impreuna, dar la un moment dat, fiecare a mers pe drumul lui, fiecare are azi familia lui, problemele lui. Si totusi vorbim in continuare doar ca mult mai rar, dar atunci cand o facem, inca mai putem sa ne spunem totul si sa ne simtim la fel de bine ca odinioara, fara sa conteze cat timp a trecut de cand nu ne-am mai vazut sau auzit.

E complicat de multe ori sa ai grija de o relatie de prietenie cand ai doi copii si un job fara program fix, dar totusi se poate. Se poate pentru ca un prieten adevarat intelege mereu cand nu poti, sau de ce nu poti. Prietenul adevarat simte cat poti sa oferi intr-un anumit moment si nu cere mai mult de atat.

Au existat pentru noi si pierderi de prietenii in timp, dar pierderi din care am invatat cum sa nu fim niciodata si mai ales cum sa pretuim cine suntem.

Pierderi care ne-au adus durere uneori, dar in acelasi timp, paradoxal poate, si multa liniste sufleteasca. Am invatat din ele ca nu toata lumea poate. Nu oricine poate iubi ca noi, nu toata lumea simte ca noi, nu oricine poate sa ofere ca noi si nu toata lumea este capabila sa pastreze relatii adevarate de prietenie.

Din pacate sunt putini cei care pretuiesc cu adevarat un om asa cum este el, caci despre asta este vorba din punctul nostru de vedere in prieteniile adevarate, despre pretuirea si acceptarea omului de langa tine, despre respect si reciprocitate.

Fiecare dintre noi este minunat pentru cineva la un moment dat, doar pentru ca exista!

Consider ca cei care isi doresc schimbari in noi sunt de fapt cei pentru care valorile noastre nu conteaza, pentru care lucrurile in care credem noi nu au importanta, cei care nu sunt suficient de maturi sa inteleaga ca suntem diferiti si ca ceea ce se intampla nu este doar despre ei.

Sunt acei oameni nemultumiti de propria persoana si implicati superficial in relatia in care tu poate lasi o parte din tine.

Nimeni nu este mai presus decat altcineva. Cred ca toti suntem egali, iar singura diferenta este in felul in care un om se raporteaza la alt om.

Comunicarea este si ea cheia succesului intr-o prietenie adevarata si de lunga durata, dar din pacate nu am intalnit multi oameni care au curajul sa vorbeasca deschis si sa spuna sincer ce simt, mai ales atunci cand sufera.

Parerea noastra ar trebui sa conteze intotdeauna, in primul rand pentru noi.

Am tacut si eu multi ani de zile, dar am inteles in timp ca si eu exist si ca imi doresc ca parerea mea sa conteze, mai ales pentru omul pe care eu il respect si il vreau in continuare in viata mea. De aceea am inceput sa spun aproape intotdeauna ceea ce gandesc si destul de direct de cele mai multe ori, ca sa nu las loc de interpretari.

Intotdeauna am fost de parere ca adevarul este dureros, insa face mai mult bine decat o minciuna ambalata frumos.

E de datoria fiecaruia sa inteleaga ca o prietenie vine la pachet cu bune si cu rele si sa fim constienti ca un prieten nu iti va spune mereu doar ceea ce vrei sa auzi si ceea ce te face sa te simti bine.

Prietenia vine la pachet cu asumare si cu acceptare.

Este adevarat si ca felul in care spunem lucrurile conteaza uneori, dar eu sunt de parere ca prieteniile adevarate nu ar trebui sa se incadreze aici. Intr-o prietenie sincera si buna trebuie sa ai voie sa fii tu, sa te exprimi liber, sa poti sa fii real si sa nu te prefaci pentru a-l multumi pe celalalt. Iar el ar trebui sa te iubeasca tocmai pentru capacitatea de a face acest lucru.

Eu sunt destul de abrupta in exprimare, dar nu pot sa spun ca ma deranjeaza acest aspect, pentru ca asta ma defineste ca om. De multe ori in cautarea unui “ambalaj frumos”, imi pierd ideile si risc ca cel din fata mea sa nu inteleaga neaparat ce vreau sa spun de fapt.

Mi se pare ca exprimarea fiecarui individ tine de felul lui de a fi si niciodata nu am inteles acele “sfaturi” care spun ca ar trebui sa las de la mine si sa ma adaptez la fiecare om care apare in viata mea, cand ar fi mai corect ca fiecare dintre noi sa il accepte pe celalalt exact asa cum este, fara ca el sa se straduiasca foarte mult.

Cred cu tarie ca prieteniile pot dura vesnic daca oamenii comunica si se respecta reciproc. Eu sunt acea persoana care crede in prietenii adevarate, cu toate ca mama m-a invatat sa nu cred niciodata in asa ceva din cauza esecurilor din viata ei.

Eu sunt acea persoana care pune suflet si care tine cu dintii de o prietenie adevarata. Sunt acel om care investeste timp, ganduri, suflet, sinceritate si multa dragoste intr-o relatie de prietenie care conteaza. Am suferit uneori gandind asa, insa in continuare cred in asta, mai ales pentru ca stiu ce am eu de oferit.

Am inteles in timp si ca nu este sanatos pentru mine sa fiu legata de oameni care nu ma accepta asa cum sunt, de oameni submisivi, care traiesc in negare, care stau ascunsi in relatii toxice, de oameni care cred ca hainele sunt mai importante decat fericirea si care prefera imaginea de sine in locul stimei de sine, de cei care aleg cantitatea in locul calitatii si pentru care eu sunt inca cineva in viata lor si nu acel cineva care conteaza cu adevarat.

Multi spun ca sunt egoista si dificila, eu cred doar ca sunt selectiva cand vine vorba despre prieteniile adevarate, iar acest lucru ma face sa ma simt in siguranta, iubita si apreciata, nicidecum egoista si dificila.

Selectand si tinand cont de valorile mele, m-am pricopsit in timp cu oameni misto, cu oameni asumati, sinceri, puternici, veseli, implicati si disponibili.

Va multumesc prieteni, pentru ca existati si mai ales pentru ca m-ati ales si ma iubiti asa cum sunt, buna dar si rea!

Va ador si va sunt recunoscatoare pentru ca sunteti cei mai frumosi oameni pe care puteam sa-i am alaturi!