Menu
Impreuna prin lume

Cu autorulota pe meleaguri romanesti

Se aude doar raul care curge linistit la doi pasi de noi si din cand in cand rasetele copiilor care alearga in jurul nostru. E prima seara in rulota si am campat in padure. Am gasit un loc intre brazi inalti, destul de departe de drum, astfel incat sa nu ne deranjeze cele cateva masini care inca mai trec.

Fiind duminica, mai toti se intorc spre casa, ceea ce ne bucura pentru ca e mai multa liniste si mai mult loc pentru noi. La cativa metri de rulota noastra e agatata o sfoara galbena cu un lemn legat la capat, un leagan improvizat pe care au sarit imediat cei doi nazdravani ai nostri. Au mai avut si alte distractii unde am campat cum ar fi aruncatul cu pietre in apa, balacitul picioruselor la mal, sau alergatul in jurul rulotei pentru cateva jocuri de leapsa.

Rares si Calin sunt fericiti, mai ales ca isi doreau de mult sa mai plecam intr-o excursie cu rulota dupa ce i-am plimbat anul trecut o luna prin Europa cu o autorulota inchiriata. Am avut noroc anul acesta cu un prieten, care ne-a imprumutat autorulota lui timp de o saptamana si ne-a ajutat sa indeplinim dorinta copiilor.

Plecarea nu a fost organizata intamplator la inceput de august. In a treia zi a lunii este ziua de nastere  a lui Calin, iar noi suntem la al treilea an consecutiv in care alegem impreuna cu nazdravanii nostri, sa plecam in lume in loc sa risipim bani pe o petrecere de cateva ore.

Calin ne-a spus ca de ziua lui isi doreste sa mearga la munte. Am facut un plan de acasa, l-am mai schimbat pe parcurs, ne-am adaptat la cerintele copiilor de pe drum si pana la urma am reusit sa facem un tur destul de reusit prin tara noastra. Am ajuns chiar si prin niste locuri extrem de frumoase despre a caror existenta habar nu aveam.

ZIUA 1

Am pornit din Buftea de unde am incarcat rulota cu toate cele necesare. Prima destinatie pe lista era zona Pesterii Polovragi. Pe drum am descoperit Rezervatia Naturala Muzeul Trovantilor de la Costesti, care ne-a placut foarte mult si unde Rares si Calin au escaladat cam tot ce se putea. Este un muzeu geologic aflat in aer liber, situat la baza unei cariere de nisip. A fost prima oara cand am vazut in realitate astfel de formatiuni geologice si ne-a placut acest loc.

De la Trovanti urmatoarea oprire a fost in Cheile Oltetului. Ni se facuse foame si am hotarat sa luam pranzul pe malul raului inainte sa vizitam pestera. Am gasit o zona mai retrasa unde sa stam linistiti si unde sa se poata juca in voie nazdravanii.

Principala lor activitate nu a fost mancatul, ci aruncatul cu pietre in rau. Au facut concursuri si au incercat sa invete sa faca broscute.

Dupa ce ne-am incarcat bateriile in mijlocul naturii, am putut merge in voie sa vizitam Pestera Polovragi, loc care ne-a impresionat pe toti patru. Rares si Calin au inceput sa puna o gramada de intrebari si sa spuna o multime de povesti. Am incercat la un moment dat sa ajungem din urma un grup cu ghid, insa ne-a fost imposibil sa admiram pestera, sa pastram distanta si sa tinem si pasul cu grupul organizat, asa ca am renuntat si am parcurs totul singurei. Accesul in pestera este 20 de lei pentru persoanele peste 18 ani si 10 lei pentru cele sub aceasta varsta, iar programul este zilnic intre orele 08:00 – 20:00.

Am innoptat apoi, asa cum spuneam mai sus, pe malul raului Oltet. Alex a aprins un foc mic, eu am incercat sa imi inving teama de animale salbatice si copiii au desfacut cadourile de ziua lui Calin cu o seara mai devreme. In acest loc am simtit ca suntem parca intr-un film bun vazut intr-o seara linistita.

ZIUA 2

Am pornit la drum catre Transalpina in jur de ora 11:00, adica dupa micul dejun servit pe malul raului si dupa ce am oprit la Muzeul Dacic din fata Manastirii Polovragi.

Ne-am mai oprit apoi si in Novaci la o cofetarie, pentru a lua 4 amandine, care mai apoi au devenit tort pentru ziua lui Calin. Traseul a fost deosebit, opririle dese, pozele au curs, aerul curat ne-a incarcat bateriile si toti patru ne-am simtit fericiti, dar si epuizati dupa o astfel de zi.

Dupa aceasta zi grozava, plina de aer curat, am innoptat pe malul raului Jiet. Prima oara am vrut sa ramanem in campingul din Obarsia Lotrului, insa ajunsi acolo ne-am razgandit. Arata a orice numai a camping nu. Galagia si fumurile de gratar din localitate mai rau ne-au indepartat decat ne-au atras. Am pornit spre Petrosani cu gandul ca vom gasi alt camping, insa vazand acest loc pe malul raului, ne-am razgandit brusc si am poposit din nou in mijlocul naturii.

Am avut o seara tare placuta in acest loc. Tati ne-a pregatit mancarea, in timp ce eu am umflat baloane pentru o surpriza de ziua nazdravanului mai mic. Ne-am bucurat cu toti de petrecere, am cantat, am aprins un foc mic de tabara intr-un loc amenajat pe malul raului si ne-am bucurat de prajituri si de artificii.

ZIUA 3

Dimineata am plecat in jurul orei 11:00 tot dupa un mic dejun delicios pe malul raului. Prima oprire a fost la Pestera Bolii, unde am vazut prima pestera prin interiorul careia trece o apa curgatoare. De acolo am pornit apoi catre Canionul de la Banita, unde am ramas uimiti de frumusetea locului. Am putut sa-l vizitam mergand desculti prin parau si catarandu-ne in diverse locuri de unde se vedea frumos tot peisajul. Despre aceste doua locuri gasiti mai multe poze si detalii intr-un articol separat aici.

Urmatoarea locatie de marti, a fost Rezervatia de Zimbrii din Hateg, aflata intr-o padure curata si linistita. Accesul a fost 7 lei pentru adulti si 5 lei pentru copii. Am avut ocazia sa vedem vreo 6 zimbrii, iar nazdravanii nostri au fost incantati, pentru ca nici ei, dar nici noi nu am mai vazut zimbrii atat de aproape de noi vreodata.

De la Rezervatie am pornit catre Biserica Densus, care este una dintre cele mai vechi biserici din Romania (secolele XII – XIII). Acolo ne-a intampinat un baiat din sat in jur de vreo 10 ani, care a tinut neaparat sa faca un ban cinstit si s-a oferit sa ne fie ghid si sa ne explice cate ceva despre locatia in care ne aflam. Biserica este monument istoric si este acoperita cu placi de piatra provenite din capitala Daciei romane, din Ulpia Traiana Sarmisegetuza. Pentru ca am ajuns destul de tarziu, nu am reusit sa ii vedem interiorul, insa chiar si doar exteriorul a fost suficient de impresionant pentru noi, mai ales ca nazdravanii au putut sa rontaie si cate un mar din curtea frumoasei biserici si sa alerge pe pajistea verde si ingrijita din jurul sau.

Noaptea am petrecut-o in campingul Aventura Parc din Cincis. Este dragut, pe malul lacului, cu piscina si casute de lemn. Pentru rulote nu este neaparat cel mai pregatit, sau poate nu inca. Noi am ajuns seara si copiii erau tristi ca nu vor mai putea sa se balaceasca in piscina, insa programul era pana la orele 23:00. Am prins o ora zdravana de balaceala inainte de somn, ora de care Rares si Calin au profitat din plin in timp ce Alex incerca sa cableze rulota si sa o alimenteze cu apa. Tariful a fost de 80 de lei pe noapte, iar accesul la piscina se plateste separat, respectiv 25 lei pentru adulti si 10 lei pentru copii, pe zi.

ZIUA 4

Miercuri am pornit mai departe catre Hunedoara. Stiam ca ne dorim sa vedem faimosul Castel al Corvinilor, pe care doar tati il mai vazuse dintre noi toti. Apoi cautand alte locuri bune de vizitat, am descoperit cel mai frumos muzeu de trenulete de la noi din tara din punctul nostru de vedere. Evident, aici am mers prima data deoarece am vrut sa le facem o surpriza copiilor si eram nerabdatori sa le vedem reactiile.

Pentru ca ne-a impresionat foarte mult Muzeul Trenuletelor Valentin Banciu, gasiti mai multe poze si detalii despre el intr-un articol separat aici.

Apoi, la iesirea din castel, ne-a prins o ploaie torentiala asa ca am fost nevoiti sa alergam pana unde parcasem rulota fara sa mai vedem altceva din imprejurimi. Ne-am schimbat de haine si am plecat spre Deva unde ne propusesem oricum sa dormim peste noapte.

Tati a reusit sa faca rezervare la restaurantul Grizzly din Deva, unde am savurat o masa copioasa si unde ne-a placut mult personalul amabil si prietenos. Este un loc cu mancare delicioasa, pe care il recomandam cu drag.

Am dormit apoi in campingul La Cetate, unde proprietarul a fost tare dragut cu noi si ne-a asteptat pana tarziu, el nelocuind acolo. Am ajuns in jur de 22:30 si campingul era gol, pentru ca tocmai le plecasera 4 rulote de dimineata. Am fost ajutati sa ne cablam la curent in timp ce nazdravanii alergau in voie admirand Cetatea Deva care se vedea luminata deasupra noastra.

Din ce am inteles discutand cu proprietarul, activeaza de curand in acest domeniu dintr-o intamplare si nu neaparat dintr-un plan foarte bine pus la punct. Asadar abia acum cauta sa se dezvolte si sa-si imbunatateasca serviciile, insa noi am avut curent, spatiu imens pentru alergat fiind singuri, zona de luat masa, chiuveta pentru vase, zona de gratar, leagane pentru baieti, toalete si mult aer curat. Camparea pe o noapte ne-a costat 50 de lei, dar sunt convinsa ca dupa ce isi vor imbunatati conditiile, exista sanse ca acest pret sa mai creasca.

ZIUA 5

Joi am inceput ziua pe la ora 10:00, insa ne-a luat 3 ore pana ne-am urnit. Proprietarul campingului a venit cu cele 2 fetite ale sale si cu sotia sa si am stat la discutii uitand cat este ceasul. Odata ce am realizat am si pornit spre cetate.

A fost interesant la Cetatea Devei in primul rand pentru ca a trebuit sa urcam 240 de trepte ca sa ajungem la ea si apoi pentru ca peste tot erau afise care te atentionau sa ai grija la vipere. Eu si copiii ne-am cam speriat si am vizitat-o pe repede inainte.

Am plecat apoi spre urmatoarea noastra destinatie, Cetatea Slimnic de langa Sibiu. Accesul la Cetatea Devei este gratuit, iar la Cetatea Slimnic este 3 lei de persoana pentru adulti, insa despre Slimnic am scris mai multe intr-un articol separat, aici.

De la cetate am plecat catre gara din Sibiu, pentru ca evident, Rares si Calin ne-au batut la cap tot drumul sa oprim prin diferite gari, iar cand am ajuns in Sibiu nu am mai avut scapare. Nazdravanii stiau foarte bine gara de acum 2 ani, de cand au locuit alaturi de noi in timpul unui proiect de la serviciu, o luna intreaga in Sibiu si si-au dorit sa o revada.

Dupa vizitarea garii, am mancat intr-unul din locurile noastre preferate din centrul orasului, la Kulinarium, care este situat in Piata Mica.

Am innoptat in campingul Nomad din Sibiu, care este mai degraba o parcare mare, fara verdeata, cu pietris pe jos, curent si toate facilitatile unui camping. Este un loc foarte curat care ne-a lasat impresia ca nu este deschis de mult timp. Proprietara a fost foarte cumsecade si cand i-am zis ca ajungem tarziu, ne-a lasat un mesaj cu un cod de acces si ne-a indrumat perfect astfel incat ne-am descurcat ca la noi acasa.

Plata am facut-o a doua zi fara probleme. A costat 90 de lei pe noapte, cel mai scump camping din excursia noastra, insa nu ne-a parut rau pentru ca linistea si curatenia meritau acesti bani, iar amplasarea lui a fost grozava pentru noi, ca sa nu mai pierdem timp pe drum pana si de la cele mai apropiate campinguri de Sibiu.

ZIUA 6

Vineri am pornit spre Gradina Zoologica din Sibiu. Locatia este frumoasa si curata. Accesul a fost 3 lei pentru adulti si 2 lei pentru copii. Animalele ni s-au parut putine, dar foarte bine ingrijite si pentru copii a fost bine si cu ce au vazut. Au mai mancat cate o inghetata, cate o vata de zahar uriasa, au alergat si apoi s-au imbarcat in rulota pentru o tura de joaca pe masuta lor in drum spre urmatoarea destinatie.

Mai apoi am vizitat Castelul de Lut Valea Zanelor, pentru ca era cumva in drumul nostru si nu-l vazusem niciodata. Am zis insa ca este prima si ultima oara, pentru ca ni s-a parut ingrozitor de aglomerat, iar muzica si atmosfera de acolo, ne-au dus mai degraba cu gandul la un balci cu pretentii, decat la un obiectiv turistic. Constructia in sine este foarte frumoasa, dar la ce bun, daca nu poti sa o privesti din cauza numarului prea mare de oameni din jurul ei, care mai si stau pe trepte si canta impreuna cu formatia de muzicieni?

Noaptea am petrecut-o in localitatea Carta, in campingul De Oude Wilg, sau Salcia Batrana cum i se mai spune, contra sumei de 60 lei pe noapte. Este o locatie tare draguta, verde, curata, linistita, spatioasa si cu toate facilitatile puse la dispozitie, pe care nazdravanii au iubit-o fiind pozitionata in apropiere de o cale ferata. Au chiar si zona pentru gratar si spatiu de joaca pentru copii, iar proprietarii sunt extrem de cumsecade si de primitori. Aici am vazut pentru prima oara floare de salcam roz. Acesta este unul dintre campingurile unde ne dorim sa revenim pentru o perioada mai lunga si pe care il recomandam cu drag si printre putinele campinguri acreditate ACSI (cel mai mare site cu si despre campinguri din Europa) din Romania.

ZIUA 7

In ultima zi am pornit spre casa, dar in drum ne-am propus sa vizitam Cetatea Rupea (detalii aici) si ulterior Vulcanul stins de la Racos si Lacul de Smarald, dar mai multe despre amandoua puteti gasi aici.

Ne-a bucurat tare mult aceasta experienta prin tara noastra si ne-a facut cumva sa ne gandim ca sunt o multime de locuri care abia asteapta sa fie descoperite.

Cat despre calatoria cu autorulota, a fost exact asa cum ne aminteam de anul trecut. Ne-a oferit libertatea de a alege unde si cand mancam si dormim, fara sa depindem de restaurante sau pensiuni, fara sa fim nevoiti sa facem un program fix. Pe scurt, ne-a oferit libertatea sa calatorim pe indelete, nu doar sa vizitam obiective turistice.

Speram sa avem parte cat mai curand de o noua experienta si sa avem ce trai si povesti.

 

 

 

Niciun Comentariu

    Lasă un Răspuns

    Acest site utilizează cookie-uri. Prin continuarea navigării sunteţi de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informaţii puteţi consulta Politica de confidenţialitate a datelor personale. Vezi detalii
    Sunt de acord