Menu
Rupte din viata

Am dat Venetia pe Moldova

Azi e ziua pasaportului romanesc. Nu stiam ca exista o astfel de zi si totusi cand am aflat, gandul mi-a zburat direct la o intamplare traita in urma cu aproape 9 ani.

Era 24 august si eu eram fericita. Si gravida pe deasupra, dar extrem de fericita. Ma casatorisem cu omul pe care il iubeam din tot sufletul (detalii aici). In urma acestui eveniment planuisem ca a doua zi sa plecam in vacanta visurilor noastre. Si am plecat.

Pe data de 25 august ne-am trezit devreme, si am plecat la aeroport. Alesesem ca destinatie pentru o scurta luna de miere, Venetia. A fost dorinta amandurora, asa ca entuziasmul nostru s-a putut observa de la intrarea in aeroport si pana la controlul documentelor. Din pacate, acolo entuziasmul nostru a disparut brusc.

Italia este o tara unde poti sa calatoresti doar cu buletinul, asa ca totul parea foarte simplu. In cazul nostru nu a fost deloc. Am fost opriti de domnul care s-a uitat lung in ochii nostri si ne-a felicitat pentru ca eram proaspat casatoriti.

Oare de unde stia el asta, ne-am intrebat din priviri unul pe celalalt? Ne-a lamurit imediat acelasi domn ce ne zambea cam ciudat prin geam in timp ce ne felicita.

Doamna Andrei, adica subsemnata pe numele meu de fata, avea o atata gaura de perforator in buletin. Mi-o facuse “cadou” o doamna de la Starea Civila in momentul imediat dupa cununie. Stimabila nu s-a gandit ca ar trebui sa ma si anunte despre acest lucru, eventual inainte sa o faca. Dar deh! Un “cadou” e menit sa surprinda si exact asta s-a si intamplat.

Am incercat sa dam timpul inapoi, dar sub nici o forma nu ne aminteam de acea gaura. Dupa ce am semnat ca suntem de acord sa ne casatorim, Alex a luat buletinele coplesit de emotii si le-a bagat direct in buzunar. Exact asa a facut si seara cand ne pregateam pentru vacanta. Le-a luat exact cum erau si le-a bagat in bagajul de mana. La aeroport a procedat exact la fel.

In tot acest timp buletinul meu era cumva sub al lui si avand ceva peste el in permanenta, nu i-am putut observa gaura facuta in dreptul datei de expirare a documentului. Am aflat mai apoi ca se perforeaza buletinul daca iti schimbi numele la cununie ca sa fie siguri ca mergi sa il schimbi. Din acest motiv, documentul meu de identificare devenise nul si nu prea aveam cum sa iesim din tara.

Prima reactie a mea a fost sa izbucnesc in plans din cauza socului. Vazandu-ma cat de gravida eram, domnul de la controlul documentelor a iesit din biroul lui si mi-a oferit un scaun. Mi-a spus foarte dragut de altfel, ca el ma poate lasa sa ies din tara stiind perfect ce inseamna acea gaura, insa italienii nu ma vor lasa la ei in tara si ma vor trimite inapoi. Asta nu era deloc o solutie si eu totusi imi doream sa gasesc una si sa zbor cu iubitul meu in micuta noastra luna de miere.

Din cauza emotiilor puternice care ne incercau de suparare, eu si cu Alex parca nici nu mai eram in stare sa gandim. Noroc cu domnul dragut de la aeroport care ne-a intrebat daca nu cumva avem pasaport. Cling! Asta era solutia noastra!

Pun mana pe telefon in ciuda orei (05:00) si il sun pe tata. Dormea evident, ca orice om normal la ora aceea. Ma aude plangand si se sperie. Eu incerc sa il linistesc spunandu-i ca sunt bine si il rog sa se mobilizeze cat poate el de repede si sa ma ajute.

Bineinteles ca a sarit in ajutorul meu fara sa clipeasca. S-a imbracat cu ce a apucat, a chemat un taxi si s-a dus catre locuinta noastra. Ajuns acolo m-a sunat sa ii spun unde gaseste pasapoartele. Le-a luat si a pornit catre aeroport. Am rasuflat usurata.

Intre timp, acelasi domn dragut de la aeroport, si-a anuntat colegii ca e posibil sa intarzie cu 10 minute decolarea, pentru a ne ajuta. O colega de-a lui ne dadea tarcoale sa vada daca doamna gravida s-a linistit din plans. Si cumva eram mai bine chiar daca inca socata din cauza faptului ca mi se parea nedrept ce ni se intamplase. Ma simteam de parca tot aeroportul stia deja de problema noastra.

Nu am inteles niciodata de ce functionarilor publici le este atat de greu sa comunice cu cetatenii. Ce tocmai ni se intamplase noua este un lucru extrem de important care ar trebui spus tuturor celor care fac acest pas. Cu siguranta ca mai ales cei care o fac pentru prima oara, habar nu au despre acest aspect. Macar a doua oara o sa stiu! (glumesc!)

In timp ce il asteptam pe tata sa vina cu pasaportul, incercam cumva sa ma bucur de faptul ca exista totusi o solutie salvatoare la toata patania noastra. Doar ca in multele mele ganduri, ma opresc asupra unuia care tot dadea tarcoale si incerca sa ma nelinisteasca din nou. Oare pasaportul meu, nefolosit de altfel de ceva timp, mai era valabil?

Pun mana din nou pe telefon si il sun pe tata. Era in taxi la 15 minute distanta de Otopeni, noi locuind in celalalt capat al Bucurestiului. Cand il rog sa deschida pasaportul si sa se uite la data valabilitatii, il aud oftand. Am incremenit in secunda doi stiind ca acum chiar nu mai am nici o solutie salvatoare. Am izbucnit in plans din nou, doar ca de aceasta data nu m-am mai oprit decat dupa vreo 3-4 ore, cand eram in masina noastra, pe drum spre destinatii mai putin exotice. Pasaportul meu expirase de cateva zile.

Intre timp Alex i-a multumit domnului de la aeroport, tata a ajuns cu taxiul la noi si ne-a luat acasa. Alex a incercat si a si reusit cumva sa ma faca sa ma ridic din patul in care plangeam suparata si sa ma ia, mai mult cu forta, intr-o vacanta prin tara noastra, in locuri pe unde nu am mai fost. Am luat-o spre Moldova, eu am adormit plangand in dreapta aproape de Ramnicu Sarat si m-am trezit pe la Piatra Neamt mai linistita.

Ne-am plimbat cateva zile bune, incercand sa nu ne mai gandim la ce patisem. Nu ne-a iesit in totalitate, caci Moldova nu-i ca Venetia, asa-i? Am reusit totusi sa ne bucuram de excursia noastra caci pana la urma, tot ce conta era ca suntem impreuna! Ca sa nu mai spun ca dupa ceva timp, totul s-a transformat intr-o poveste destul de savuroasa.

Am ajuns intr-un final si in Venetia intr-un moment in care am putut sa evadam din bratele copiilor nostri. A fost frumos si la cativa ani distanta, iar experienta noastra o puteti gasi aici.

 

 

 

 

Niciun Comentariu

    Lasă un Răspuns

    Acest site utilizează cookie-uri. Prin continuarea navigării sunteţi de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informaţii puteţi consulta Politica de confidenţialitate a datelor personale. Vezi detalii
    Sunt de acord