Menu
Rupte din viata

2020 in 1000 de cuvinte

Ce bine ca se termina sau ce frumos a fost 2020? Tu unde te incadrezi? Noi ne incadram putin in amandoua, insa parca un pic mai mult in “Ce frumos a fost anul acesta!”

Nu o sa mint spunand ca nu am fost afectati de ceea ce s-a intamplat in intreaga lume, in special la inceput de an. A contat insa foarte mult ce jumatate a paharului am ales sa vedem.

La inceput am fost bulversati ca toti ceilalti. Apoi am fost tristi vazand ca oamenii incepusera sa se calce in picioare pentru un pachet de faina si o sticla de spirt. Apoi am fost usor socati cand am fost inchisi in casa atata timp. Ne uitam zi de zi la televizor sa vedem ce se intampla in toata lumea, iar dupa primele doua saptamani am renuntat sa ne mai uitam la stiri. Am facut asta pentru ca am simtit ca nu o luam in directia potrivita pentru noi. Ne formasem oricum o parere despre ceea ce se intampla in jurul nostru.

Trebuia sa avem grija de sanatate cu orice pret. Probabil ca pana la inceputul acestui an nu ii acordam neaparat atata importanta. Cu asta am pornit intr-un capitol nou al vietii noastre. Capitolul “Familia este pe primul loc”. Un capitol extrem de interesant si de satisfacator pentru noi.

Am reusit ceea ce pana acum nu ne iesea decat in vacante. Am reusit sa stam toti patru de dimineata pana a doua zi dimineata si sa nu ne plictisim deloc. Ne-a ajutat mult si faptul ca am putut sa stam la casuta noastra de la curte in prima parte a anului, atunci cand nu aveam voie sa iesim din casa decat cu declaratie. Astfel, copiii au avut unde sa alerge in voie si impreuna cu ei am reusit sa gasim mai multe activitati decat puteam gasi daca stateam in apartament. Am scris despre ele aici si cel mai probabil ca parte din ele le vom relua in primavara urmatoare.

Viata alaturi de copii poate fi foarte grea si obositoare atunci cand te implici si iti doresti sa petreci cat mai mult timp impreuna cu ei. Dar este si extrem de frumoasa si chiar deloc plictisitoare. Ei gasesc intotdeauna cate ceva de facut si adora joaca alaturi de parinti sau bunici. Pentru ca da, dupa ce am mai scapat putin de toate sperieturile trase la inceputul pandemiei, nazdravanii au inceput sa mai stea si cu bunica o zi sau doua, iar noi am reusit sa ne relaxam in doi, linistiti si facand ce ne place.

Pentru noi a fost foarte important ca am fost amandoi implicati in acest capitol, caci cu siguranta ca doar unul dintre noi nu reusea singur sa treaca prin toate subcapitolele. A fost si la noi cu putin din toate, ca la multi dintre oameni. A fost cu dor de socializare, cu lipsa de reactii in fata necunoscutului, cu explicatii si rabdare, cu dor de viata de dinainte, cu oboseala si plansete, cu maimutareli si hlizeli in miez de noapte, dar cu sanatate si implinire la sfarsit de an.

La inceputul verii am inceput sa si calatorim din nou, chiar daca nu neaparat in vacante departe de casa. Am descoperit mai mult tara noastra si am vizitat vecinii bulgari, dar pentru noi a fost de ajuns. Ne-am relaxat, ne-am distrat, am gasit locuri noi si frumoase, am profitat la maxim de timpul in patru. Am vazut mare, am vazut munte, am vazut apusuri si rasarituri, am stat in ploaie si ne-am jucat in zapada in lunile care au trecut.

Scoala si gradinita online au fost o provocare si pentru noi ca si pentru celelalte familii cu unul sau mai multi copii. In final insa, ne-am dat seama ca din cauza lipsei de socializare, nazdravanii nostri sunt intr-un moment in care au nevoie de noi mai mult decat oricand.

Am cautat rabdare in toate sursele si resursele pentru a le putea oferi suportul necesar. Am inghitit in sec si ne-am smuls parul din cap uneori, insa apoi i-am privit pe ei. Tot efortul nostru era pentru ei, pentru cele doua suflete care merita tot ceea ce avem noi de oferit. Pentru viitorul lor si pentru ceea ce vor deveni in anii ce urmeaza.

Anul acesta am reusit chiar si sa infiintam acest jurnal de familie pe care ni-l doream de mult timp. Tot ceea ce se intampla aici este activitatea de care ne ocupam atunci cand suntem linistiti si fericiti. Este acel lucru pentru care am avut nevoie de curaj in a-l porni, iar 2020 a fost cel putin pentru mine, anul curajului si al lucrurilor pe care iubeam sa le fac si inainte, dar nu gaseam niciodata timp si incredere pentru ele.

Si nu regretam absolut nimic din ce s-a intamplat anul acesta, chiar daca au existat si pierderi. Ma refer aici la oameni despre care am crezut ca sunt, dar care au dovedit ca nu erau.

A fost poate mai mult greu decat usor, insa am ales sa raspundem provocarilor cu fruntea sus. A fost mai mult pe meleaguri romanesti decat peste hotare, insa am fost surprinsi in cel mai placut mod de frumusetile tarii noastre. A fost fara vizite la rude si la prieteni, insa pentru noi a fost perfect si asa. A fost cu frica starii de sanatate de maine, insa am invatat sa fim mai precauti si mult mai atenti la rutina zilnica. A fost cu griji financiare, dar am invatat sa ne dramuim altfel venitul. A fost cu multe incercari, care intr-un final ne-au ajutat sa fim mai puternici, mai curajosi, mai linistiti si mai uniti ca niciodata.

Asadar anul nostru, chiar daca nu a fost cel mai bun an de pana acum, putea sa fie cu siguranta mult mai rau. A fost anul familiei fara doar si poate, iar noi suntem niste familisti convinsi. A fost si anul curajului, al iubirii, al timpului de calitate, al prieteniei si al increderii in noi.

 

Adio 2020 si iti multumim ca am fost printre cei norocosi!

 

 

 

 

 

 

Niciun Comentariu

    Lasă un Răspuns

    Acest site utilizează cookie-uri. Prin continuarea navigării sunteţi de acord cu utilizarea cookie. Pentru mai multe informaţii puteţi consulta Politica de confidenţialitate a datelor personale. Vezi detalii
    Sunt de acord